Sursa: https://data.whicdn.com/images/350954423/original.jpg 



Om obscur 
              Isabella Aim


Mirosul ti-a ramas pe lenjeria marmurata,
Il vad, mi-e greu,
Are culoare, ca si pielea catifelata.
Il simt, ma imbratiseaza seara.
Il aud, inca suspina dupa mine.
Il plang, cand el ma simte si el pe mine.

Coapsa ofteaza, ca nu te mai poate strange,
Buzele tale murmura dupa licoarea mea.
Atingerea-mi ridica interiorul,
Gemand de dorul tau deja.
Imi era frica sa te las sa te imbraci,
Le voiam impregnate in podea inca un pic,
Nu stii niciodata cand e ultimul moment.

Si te-am inhalat pe tot, atunci.
Incat nu ai mai iesit; am facut un pact.
Ne-am inhalat si am inceput sa ne purtam asa.